Slănicul a fost atestat documentar în 1532, apoi în 1685, an în care o jumătate din moșia Slănic a fost cumpărată de spătarul Mihai Cantacuzino pentru a deschide ocne de exploatare a sării.

În afară de binecunoscuta Salină Unirea, stațiunea beneficiază de o serie întreagă de mijloace de recreere atât pentru cei mai puțini activi: restaurante, terase, baruri, cât și pentru cei mai dinamici: drumeții către o serie de obiective de interes din zonă (vezi mai jos).

Must see-ul stațiunii este reprezentat de Salina Unirea, care este cea mai mare din Europa și are cel mai pur aer de pe planetă. Temperatura este constantă de 12 grade C tot timpul anului, umiditatea de 50%, compoziția aerului bogat în ioni de sodiu, presiunea atmosferică cu 18-20 mm coloană de mercur mai mare decât cea de la suprafața solului, lipsa factorilor alergeni creează un microclimat deosebit, fiind un mijloc natural de tratare a afecțiunilor respiratorii.

≈ . ≈

Vara, oaspeții noștri pot profita de beneficiile apei sărate la cele trei stranduri cu apă sărată (Baia Roșie, Baia Baciului și Baia Verde) din stațiune. Cea mai apropiată de locațiile noastre este Baia Roșie până la care aveți de parcurs 200, respectiv 30 m.

≈ . ≈

Dacă doriți să descoperiți Stațiunea Slanic “la pas” puteți alege între traseele care conduc la izvoarele cu ape sulfatate, calcice, cloro-sodice aflate în apropierea orașului, la 30 de minute de mers pe jos: Fântâna Rece-Sub cetate, Fântâna lui Dușman, Fântâna Gogon. 

Fântâna lui Gogon este considerată a fi o fântână de leac, apa sa putând să curețe petele de pe obraz.

Un alt traseu (30 de minute) este și cel care duce spre pădurea de brazi, aflată pe dealul din apropierea Minei Unirea. De la această pădure se poate ajunge la Fântâna Rece.

≈ . ≈

Mânăstirea Crasna este, de asemenea, un loc de pelerinaj deosebit de frumos unde puteți ajunge pe un traseu care poate dura până în trei ore și care trece prin Groșani, satul Schiulești și Valea Crasnei, iar la întoarcere puteți să mergeți și pe drumul forestier spre Măneciu Ungureni. Dacă mergeți cu mașina, trebuie să știți că această mânăstire se află pe șoseaua Ploiești-Brașov trecând prin Vălenii de Munte-Cheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construită în pădure, lângă pârâul Crasna, la poalele munților Ursoaia.

≈ . ≈

Muntele de Sare din Slănic Prahova este considerat drept este un monument al naturii, o arie protejată de interes național, catalogată drept rezervație naturală. Aceasta are o suprafață de două hectare și reprezintă un monument natural format prin prăbușirea unei galerii de exploatare a sării , alcătuit din masivul de sare și lacul din mijlocul acestuia. Muntele de sare încorporează Grota Miresei, Baia Miresei, Lacul Baia Baciului (adânc de 7 metri , hipersalinic, cu o concentraţie de 300%) şi Baia Porcilor, care conţine nămol terapeutic.

Numele de Grota Miresei a apărut la începul secolului trecut și are la bază o legendă: la patru zile după nuntă, o localnică nefericită, măritată cu forța de către părinți, s-a sinucis, aruncându-se de pe Muntele de sare.

≈ . ≈Muntele Verde, cunoscut și sub numele de Piatra Verde, este format din tuf vulcanic, o rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii provenite din erupțiile vulcanice. După ploaie, culoarea acesteia capătă o nuanță mult mai intensă. Potrivit http://www.ziarulprahova.ro/, o fotografie a munţilor aşezată în poziţie verticală formează conturul feţei unui bărbat cu barbă, căruia călătorii i-au spus sau (existând similitudini între imagine şi figura regelui Decebal ce apare pe Columna lui Traian).≈ . ≈Muzeul Sării este organizat în Casa Cămărăşiei, clădire monument istoric construită la începutul secolului al XVIIl-lea, reşedinţa funcţionarului domnesc care se ocupa cu strângerea taxelor pe sare, monopol domnesc. Muzeul a fost deschis în mai 2003. Aici sunt expuse documente şi reconstituiri privind istoria prelucrării sării la Slănic, unelte şi utilaje, cristale de sare, planşe geologice, floră şi faună din zonă. Într-una din încăperile de la etaj a fost reconstituit biroul cămăraşului. (Sursă: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/)